duminică, 31 octombrie 2010

Ciorna 2

I blew it..you don't think i'm aware of that? My sweetie is gone? ohh...i know that..it's the story of my life...always sweetie's ran away, and i stood here in front of my mirror talking with my reflection, but now even my reflection won't listen me.Do you think i don't know i crossed the line?i tried all life philosophies and what i've learned? well i learned that being me it's the best i can do, and being somebody i want it's the biggest mistake.It's exactly like a stupid movie...but this time things cannot be right.I'm at the first mistake that cost me...and it hurts, but we learn from our mistakes, don't we?Sure we do...it's only that i didn't want to mess this up..The spot? oh god it's so old age...just like me, the new spot...gone...you?damn you're gone too.
I'm at you're feet again...i'm asking question, and i can't figure out by myself the answers, you always helped me
- This time, my answers are in a blur that even i cannot see, this time, maybe you should answer yourself to them...
- How can i know the next step if i'm not sure about my last thing that i've done? (to be continued...)

duminică, 24 octombrie 2010

Be calm

Ne-am nascut intr-o lumea corecta nu?ne-am nascut pe dracu.Cum spuneam mai demult pamantu e nascut mai degraba in cu totu alta zodie decat cea a egalitatii, iar noi, nici unu dintre noi nu vom putea sa fim corecti ca astia suntem, asa ne-am invatat.Fiecare trebuie sa acceptam ca perfectiunea e un lucru c nu poate fi atins niciodata.Eu unul ma bucur doar sa aspir la o chestie care sa fie macar pe jumatatea acestei perfectiuni, si in plus nici macar nu stim prea bine ce inseamna asta.
Imi aduc aminte de o povestioara de cand eram mic, si care imi vine in cap acu, dar imi e foarte sila acu sa aduc vorba despre asta.Ideea e ca nu sunt perfect si nu am fost niciodata si probabil a fost o imensa greseala ca sa cer acu mult timp perfectiunea cuiva, insa cred ca insemna destul de mult, poate prea mult pentru mine, si imi placea sa cred ca absolut inseamna aceea persoana si mai mult vroiam sa cred ca eu detin acel absolut.Scriu acum, sincer d aceasta data, detasat de tot ce altadata ma tinea inchis si orb.Realizez ca suntem mai degraba imperfecti, cu multe defecte, mai multe decat calitati, dar urasc si cand cnv spera la niste chestii total diferite de ceea ce ofera.M-am gandit pentru cateva minute daca si eu am facut la fel, si daca sa fi fost asta motivul pentru ceea c a insemnat o cadere de zile mari.Totusi cred ca sunt prea detasat si imi trec multe prin cap.Prea multe.Caderea a fost o chestie inevitabila, total naspa, dar a fost o incheiere frumoasa pentru ceva frumos, si acu trebuie sa inchei si despre asta ca am dus vorba in alta parte.
Mai toti copacii vara sunt verzi si frumosi, insa vine toamna si frunzele se usuca, iar copacul scapa de ele, ca de niste defecte de care vrea sa scape.Sa ceri cuiva sa fie brad sa isi arunce defectele e ok cand si tu la randu tau esti brad, dar daca ati inteles ceva din ce am scris pana acu e ca nu putem fii deloc brazi.Nu cer decat intelegere mai ales cand stii foarte bine ce sunt defectele.Si mai cer ceva dar nu pot sa strig pentru lucru asta deoarece probabil imi lipseste si mie.Curaj!Curaj, demnitate si onoare atat cat se poate.Nu sunt perfect, aspir la perfctiune, nu o sa o ating niciodata, dar nici nu o sa o cer vreodata de la altcineva.