Fools

         Well..i'm still standing, free from this inquisition which calls itself world..or civilization.I still hate all these new ways of living, and yes, i still need an escape from them, oh god how much i want the world to change, but how the hell am i supposed to go through with it? and you...you are like always so far away. There are nights when i can swear you are beside me, when all the discomfort goes away, when i know i'll go over everything, knowing that you''ll comfort me at the end of the day, but damn!...because when this comfort comes closer, then i open my eyes and see every fucking time, my half-opened window.I curse it because I’m thinking it is the one having the blame for your escape...i know it's stupid, but i need to blame something..

      Sometimes i think what if i chased you, letting you with no way out..showing how i really feel..but i couldn't do this, and maybe you couldn't wait for me to wake up..

      I remember now how calming your hand could be in times of trouble, and how holding it would made me a fearless warrior, facing all the childhood nightmares...all those night monsters disappeared instantly as my hand felt your touch, and i cannot shake all of these out from my head, i may not be ready or don't want to, but sure is hard having to live with an emptiness which i cannot fill..not now, not here.

       I'm tired...i don't know how many of you goes by seeing their dreams falling apart so often, or seeing that putting your faith in someone it's the biggest mistake.Life i believe it's a struggle to not be alone, because after all only a loved one can make everything easier, but how the fuck should i love someone? Which of these   empty, lying, manipulating, selfish and unstrustworthy souls i should choose? none! Being near to them makes me feel even worst. I am blocked between loneliness and being friend with someone i hate...not very good choices.

     Looking around i can see only monsters owning everything, and angels having to beg for a bread, begging for their own lives to the ones which without any remorse put them in that dark place.I think god made a very big mistake giving free will to some of us, cause all we do is, destroy and hate, even when we love, we unconsciously hate, so why i should hope for better days when i have none with whom i could share the joy, and why should i share my joy if the very next day you'll throw it away? I've learned that being very close with someone will bring you not happiness, but it will bring to you fear of not being disappointed again, because all we know to do is disappoint, so please don't judge me yelling out to you. Can't you see how this zombies got their hands on everything we used to love.Doesn't it bother you when they mock our way of life? Doesn't it bother you when these damn robots think they are better? and doesn't it bother you that they are making the rules of our lives?

     I should have the time of my life, but instead i need to swim in this garbage pool, having to clean myself everytime after i make contact with anybody, they're so damn dirty, lacking honour, lacking kindness and most important, lacking the ability to love somebody except themselves.I need another proof from you to show me you still exist, to show me we're not condemned to a life of struggle.I need you to show me again how easy it is, because i'm starting to forget our oath, i'm starting to lose my faith in this battle, and i need to see you and to feel your soul, because i'm so sick of these lying bitches moving around me, putting their claws deep in my back.I've experienced so many stories,with more than enough princesses turning in witches, but your fairytale couldn't be matched...

Tarziu

             Am trait destul sa imi dau seama ca nimic nu se va schimba pe aici, nu e o asa mare descoperire.Oamenii sunt oameni, vor ramane oameni tot timpul..nu vom putea evolua niciodata.In primul rand nu putem pentru ca desi suntem toti niste egoisti nu reusim sa ne concentram niciodata pe ce vrem.Interesati tot timpul de ce se intampla in jur, uitam scopul..ne avantam in problemele cotidiene care fac parte din rutina devenita sinonima astazi cu viata.Si nu spun ca unii nu ar fi reusit sa se rupa, dar sunt prea putini pentru a intoarce ditamai turma.
             Acum nu se mai numeste sclavie..difera denumirea si conditiile un pic, dar in final tot acolo esti, asteptand cuminte la o coada care e oricum prea mare pentru o viata de om...si ce facem de fapt? creeam resurse cat mai multe de furat pentru cei ce le au deja..ne invartim aiurea in jurul unor lucruri incarcate de griji, probleme doar pentru a ne alina un pic viata pana murim?azi suntem, maine poate plecam lasand in spate cateva hartii si posibil o cutie de beton..si pentru ce? merita sa traiesti o viata de om pentru asta..pff..Ce s-a intamplat cu visele? unde sunt visele? si cand au disparut?...Cand au aparut toate conditiile astea si de ce le respectam? Nu sunt sigur ca anarhia ar fi solutia, totusi nu e normal cu 'libertatea' asta. Nu sunt sigur daca e alt cuvant sau nu mai are acelasi sens, libertatea de fapt nu a insemnat niciodata ce a vrut sa insemne..a fost tot timpul un cuvant de alinare si nimic mai mult.
           Cultura?...ce?..mai exista asa ceva? nu am observat in ultimul timp decat niste cutii in casele oamenilor din care se extrage cel mult informatie, care se mai confunda cu cultura..se pare ca si cuvantul asta si-a pierdut intre timp sensul.In loc sa ofere modele de urmat, cunostinta si idei ne sunt oferite pe tava hoti, pitiponci, cocalari, analfabeti, telenovele, manele si toate cele...Si atunci v-as intreba de ce aveti asteptari ca bacul sa fie luat de mai mult de jumatate de tara? Le oferiti un sistem de educatie de rahat, batjocorit si de profesorii care ar trebui sa il ridice, pentru ca apoi sa ii trimiteti acasa pentru doza de prostie.
            Ati fost atat de ocupati cu furatul incat ati uitat de lumea in care vor trai copiii vostri.S-au mancat atat de multe paduri pe paine, crezand ca daca vor fi inlocuite cu beton va arata mai bine sau va fi mai sanatos.Ajungem cu 'evolutia' atat de departe incat uitam pana si cele mai imporntate lucruri ale vietii.Secam planeta cat mai mult pentru cele mai tampite dorinte si lasa in urma doar poluare si jeg..ma gandesc oare care o sa fie data limita, pentru ca sunt sigur ca si planeta are o data de expirare, creeata de aceeasi lacomie care strica tot.Nu prea aud despre specii de plante sau animale nou descoperite insa aud tot timpul de astfel de lucruri pe cale de disparitie.Ne inmultim inlocuind absolut tot, iar atunci cand vom ramane decat noi, vom avea aceeasi soarta cruda ce o impunem naturii...ne vom stinge usor..
            In fine, am uitat total cum sa traim si absolut nimeni nu o sa ne arate calea ce trebuie urmata.Visez sa scapam odata din amestecul asta urat, sa fugim de minciuni, comploturi..si sa lasam lupta asta pentru bani deoparte..am ajuns sa uram atat de mult incat ne luptam de multe ori cu noi insine..suntem niste fraieri..ne punem piedici singuri si ne facem viata grea doar pentru ca a devenit o placere vinovata..

Gri.....atat.

Am inceput sa visez din ce in ce mai des..rasul ma seaca...e ca o combinatie nenorocita de alcool, iar cand ma trezesc petrec ore bune mahmur nestiind ce se intampla, s-au daca s-a intamplat ceva.Mi-ai aratat teaser-ul  fascinant si ai decis sa iei o pauza de la filmari,dar acum pe bune cine putea sa aiba incredere? parca asta am si placut la tine cel mai mult..faptul ca nu am stiut niciodata ce se intampla.Ai venit si ai plecat de cate ori ai vrut fara intrebari sau raspunsuri..pur si simplu totul a fost doar o miscare involuntara actionata de bataia vantului...si a batut fix cum a vrut el..fix cum am vrut si noi de altfel, oricum era prea frumos ca sa il stricam cu actiuni tampite ghidate de minti din ce in ce mai bolnave..si nici macar acum nu am uitat sa ma uit spre cer de fiecare data cand aveam nevoie sa scap un pic, numai ca mai des nu mai reusesc sa te gasesc..vezi tu cerul e in ultimul
timp destul de gri, iar tu ai sarit de multe ori vizita..

Ma trezesc cu franturi de zambete si nu reusesc sa imi dau seama daca mai sunt adevarate sau doar cerebelul are chef de cioace nesimtite..mai vad barca aia neingrijita leganandu-se ancorata de portul ala vechi..apoi din nou ma trezesc si vad cum nimic nu are sens in ceea ce se intampla aici..uite! cum sa traiesti incojurat de gri-ul asta cand tu vezi totul cum ar trebui sa fie, cand tu stii ca gri-ul nu are ce sa cauta in jurul nostru...nu cred ca ai vazut niciodata un copac in plina viata gri, si nici pescarusul nu e gri...marea nu e gri cum nici macar noi nu suntem gri...nimic ce merita nu e gri... de ce imi ceri sa te astept in atat de mult gri?Am ajuns sa vad culoarea asta in tot ceea ce fac, pentru ca mai tot ce fac nu e legat de zambetul ala si e aiurea ca nu stiu cum sa dau de el..ne-am nimerit, la cat de bine stim sa ne organizam era clar....

Lasa gluma..acum trebuie sa plecam...se lasa noaptea..si noaptea..ironic..e la fel de gri..ca sa vezi cioaca! Hei! lasa ce ramane..chiar nu vrei sa vezi aurora? Tie chiar iti place? Nu vrei sa te plimbi in roua diminetii si preferi acidul asta? Pfff..e o intreaga aventura in fata..

M-am saturat rau de betonul asta..vreau sa ma mut in casa din nuc..habar nu ai ce relaxant e acolo departe de drujbele lor..bine.. in ritmul lor o sa ne ajunga in ceva ani..dar plecam mai departe..cat vor putea sa taie?Apa...cat de mult vor putea sa sece?Macar acum sa ne bucuram cat mai putem..Ei traiesc atat de mult printre metale incat in piept au acum niste cutiute stricate de alama..Cand vad filme sf cu roboti ii vad pe ei pe cuvant..si pe noi cateodata..uitam tot doar pentru teluri de rahat
..tot felul de teluri superficiale facute sa manance cat mai mult din creier si sa il indoape cu prostii.
Mi-e sila sa vad cum tot mai mult oamenii se indeparteaza de alti oameni..oameni care urasc alti oameni..care ii judeca si care ii iau la misto..dragostea a devenit mai nou un fel de misto si o intrecere de care e mai bun..prostia e atat de mult folosita incat in ultimul timp a devenit o forma de arta..si la fel o cursa de care poate mai mult.Si acum nimeni nu imi mai zambeste cu pofta...toti schitam zambete si atat.Imi rog memoria sa imi mai tina un pic zambetul ala..tot vreau sa imi aduc aminte
de ce nu vreau sa pierd contactul..nu as vrea sa fiu si eu gri..e mai infricosator decat moartea..bine ca intr-un fel mori..

...Acum vrei sa mergem? M-am plictisit groaznic si vreau spre casa..in seara asta ramanem pe bancuta afara..e destul de cald si nu cred ca am vazut mai multe stele vreodata..hai te rog afara din ceata asta..

Personificare

Du-te dracu Noiembrie..du-te dracu cu tot cu cerul tau gri pe care decizi sa il arunci peste noi.Sa nu mai vorbesc de toate depresiile induse noua muritorilor.Spui ca traiesti de cand timpul si pamantul si ca faci parte din cei 12 care ne ghideaza viata, si ca fara tine nimic nu ar mai fi la fel..Te urasc, te-am urat chiar si cand aveam ceva de sarbatorit alaturi de tine, chiar si atunci cand mi-ai aruncat in fata o parte din tine ca sa te pot privi de fiecare data cu placere, dar nu a fost asa deloc..nu prea merge cu mita..intr-un final am ajuns sa te urasc si mai mult pentru asta..ai venit de fiecare data zambind smechereste spre noi si ti-ai batut joc in felul tau pana cand aproape toata lumea a ajuns sa nu te mai sufere.Exact ca intr-o poveste penibila de dragoste cand toata lumea te priveste cu incredere si cu sperante, iar tu alegi sa ii dezamgesti rand pe rand fix ca o persoana egoista ce isi doreste sa traiasca tot timpul doar e fericita fara sa isi dea seama ca oferind atata rau celor din jur va fii mai trista ca niciodata.Tu esti fericit Noiembrie? Acum esti fericit cand toti preferam sa iti dam skip? cand noi vrem sa te stergem din memorie..cand esti atat de mic si neimportant..bataia ta de joc asupra oamenilor se rasfrange asupra ta..si nu cred ca te simti foarte bine fara nici un prieten bun..vezi tu Noiembrie, multi au incercat sa conduca lumea prin manevre si tactici murdare, dar intr-un final toti isi vor dea seama..si o sa ajungi sa domnesti intr-un regat in care te afli decat tu.Am observat ca esti un mare mincinos, ca imi indesai povesti ciudate pe gat, iar eu care iau totul de bun incercam sa te inteleg, chiar daca totul parea o gluma proasta, dar fiind prieteni era datoria mea sa iti fiu alaturi..apoi ne-am indepartat..pentru ca nici eu nu mai puteam suporta atatea tampenii spuse de tine, felul tau exagerat de egoist ma face sa te urasc, iar acum actiunile tale imi intaresc ideea despre tine..si nu sunt singurul care observa cat de nenorocit esti.Nu-mi place ca te urasc Noiembrie pentru ca pe vremuri timpul alaturi de tine era frumos, dar cand ma gandesc ce iluzie nenorocita era ma face sa nu mai am incredere deloc in cei 12.Le-ai stricat imaginea si lor..tu cu dorinta ta de a calca oameni in picioare...
    In general nu-mi place sa urasc Noiembrie, dar tu ai intrecut limita, te joci cu mintea noastra crezand ca daca suntem muritori nu ne putem da seama de toate siretlicurile tale.Pe tine nu ma deranjeaza sa te urasc Noiembrie, tu o meriti, si tu nu faci nimic sa arati ca ti-ar parea rau pentru ceea ce esti..Esti un nenorocit manipulator care se hraneste cu deceptiile celor din jur...si iti place la nebunie..D-asta te urasc Noiembrie..din cauza asta te vor ura toti si vei ramane singur fara sa mai ai macar un prieten fals..Imi pare rau Noiembrie dar nimeni nu trebuie sa fie ca tine..nici macar tu..

Intro

Open your eyes wide...we've been dancing this lately a lot, it's time to move..they'll shot us in the most important things..they will wound our wings and then how can we fly away? They will drown our spirit like we used to dry our sadness in beer when everybody was on our backs..The time ran out..we must go, we've hang around too much..and i have a bad feeling.Spread your wings and let them take you on a deserted place full of nature and life..there is our place..this cemetery full of concrete wants to turn us in stone, and i'm not ready to turn empty..not right now..there's a lot going on around, don't be so shelfish.

Nimic

        Ce e viata? Asta e cea mai mare intrebare de filozofi...Si nimeni nu pare ca si-ar fi dat seama de asta..nimeni nu e atat de destept, asa ca de ce as incerca eu sa o inteleg?
      Viata e un rahat, nu penibila, sau nu pentru toti.Cred ca viata doar te arunca...si te lasa sa putrezesti sau sa prosperi..in functie de locul nimerit, sau in functie de geniul fiecaruia, sau doar de noroc..pur si simplu noroc nesimtit..Doar nu cumva crezi ca dumnezeu te-a nascut si te lasa sa suferi aici si sa iti dea un mare premiu cand ai termin...Bravo frate...tu ai suferit smechereste, ai doua sute de galbeni sfinti.Nici pe tine Tzatza nu te cred cand spui ca ne nastem...traim, si apoi, "se stinge becul"...Te bat rau cu gandirea asta!..
     Adevarul poate fi oricum al fiecaruia, insa eu tot sper in al meu.Sper ca cineva ne contorizeaza ca oameni...ar fi urat sa fie chiar atat de crud..sa poti face chiar ce vrei in viata e aiurea.Sa iti bati joc de oameni si apoi sa traiesti ca un rege e aiurea, si istoria ne tot arata ca oamenii "smecheri" au intr-un final parte de ce impart...E vorba de karma? Poate..chiar se poate..dar nu doar atat..si nimeni nu stie...
     Fiecare urmeaza cursul sau..cum crede ca e mai bine..sau ce crede el despre viata..cum trebuie sa fie, ce vrea, ce asteapta..pe mine ma ameteste total..stiu doar ca trebuie sa traiesc..si nu gasesc in a sta blocat intre patru pereti, sau a trai doar pentru tine, sau a trai degeaba un mod de viata, un stil ce trebuie urmat.Simt ca ceva lipseste si ca nimeni nu are de gand sa il puna la loc, ca aici prea multi suferim si prea putini se bucura...si nu e corect...Cum poti sa crezi in biserica atunci cand traim degeaba atat de multi si cand atat de putini traiesc in adevaratul sens al cuvantului?Nu stiu, insa eu am facut altfel de matematica la scoala si  pot sa pun pariu ca am dreptate atunci cand spun ca asta nu e egalitate, daca puneam semnul egal intre ce se intampla in viata eram urecheat maxim in scoala..ori eu sunt fraier, ori cineva de sus a chiulit de la cateva ore de mate..
        Am pierdut atat de multe lucruri incat nu mai am cum sa cred ca ceva poate fi egal..si atunci la ce dracu am ajuns aici? Sa praduim planeta asta? O planeta era in neregula in sistem si cineva a trimis "ierbicid" imediat sa devina la fel de pustie ca toate celelalte? Nu stiu cat de mult mi-ai citit despre ce se va intampla insa eu cred ca am ramas pierdut pe drum ca nu imi dau seama unde e binele din sfarsitul povestii tale..nu te inteleg deloc atunci cand nu esti langa sa imi explici, sau sa imi arati.Povestea ta se transforma intr-un thriller penibil, si stii ca prefer oricum pana si o animatie decat un thriller..
       ......Si continui sa zbori deasupra mea..macar asa mai pot sa visez copilaria de ieri si sa sper in copilaria de maine, ca altfel m-as transforma in seriosul din cosmar..altfel as uita...altfel m-as transforma in nimic...

Triangulum

Regrete? cred ca nu ar trebui sa le avem nu? nu prea e bine sa te gandesti doar la lucrurile rele din viata ta, pentru ca regrete avem cu totii, sunt sigur de asta, si totusi vine momentul cand fiecare ramane fata in fata cu regretele sale...e cel mai bun moment in care iti dai seama cam ce vrei, cam ce ai de pierdut, cam ce mai ai de castigat si mai ales cum sa faci sa castigi ce a mai ramas.Atunci te cunosti cel mai bine.

         Nici nu stiu cam care sunt ale mele, dar stiu ca ma ataca din cand in cand, stiu ca sunt acolo alaturi de vise, incercand sa creeze o persoana mai buna, sa o modeleze si poate sa faca vreodata erou din ea, eroul lor, eroul sau, nu un superman obisnuit cu chilotii peste pantaloni care sa salveze lume multa din fel si fel de situatii.Mai degraba sa se salveze pe el din toate momentele grele, sa stie unde sa se duca si sa nu mai piarda.Si totusi daca te gandesti mai mult vezi ca multe lucruri pierdute nici macar nu te-au interesat vreodata.In acelasi timp insa, te concentrezi din ce in ce mai mult pe acele care te-au deranjat...
        Am incercat toata viata sa vad binele din tot dar cat de mult bine sa vezi atunci cand in fata apar atat de multe probleme si cand vezi ca tot ce iti imaginai tu despre viata e decat un film de amatori cu o nota de rahat  pe imbd..ca pana la urma cam asta e viata obisnuita...o cursa spre un final pe care usor usor nu il mai vedem atat de rau, mai cinic e ca din ce in ce mai multe persoane il vad ca pe o scapare de o lume in care majoritatea nu avem ce cauta..si atunci te gandesti ce e asa de important? ceva trebuie sa fie viata, nu? ca nu esti aruncat aiurea in iadul asta mai mic...si gasesti...gasesti prieteni, gasesti oameni pe care ai vrea sa ii urmezi in viata sau sa fii macar in preajma lor ca acolo te simti bine..nu stiu...poate vrei sa iti gasesti persoana potrivita ,cea care sa te faca sa zambesti incontinuu..chiar daca nu e perfecta...e perfecta pentru tine...
       Cum vrei sa te urmez cand lumina ta e atat de slaba?..cum vrei sa sper la altceva? viata te arunca intr-un pahar si te amesteca bine bine...iar eu sunt atat de ametit incat reusesc sa mai vad doar norul tau cum se plimba pe cer si isi traieste visul...mai vad si seara patru sclipiri dar nu reusesc mai deloc sa le unesc...poate asa printr-un miracol demn de o poveste veche, o sa apari cum ai mai facut-o si alte dati..oricum e nevoie decat de un ranjet sa stiu ca viata merge inainte...cu el sunt obisnuit..imi e sila de toate cele false, e plina lumea de ele, sunt satul de umbrele astea, sunt satul de oameni porniti doar sa se hraneasca din tine si sa te trimita in acelasi colt plictisit...si daca stiam cat de mult o sa imi lipsesti nu te-as fi lasat sa pleci niciodata..ma lipeam de tine chiar daca nu vroiai si astfel ajungeam si eu pe norul ala plin de viata...asa raman sa alerg dupa tine..m-ai lasat in lumea asta de gheata doar cu gandul ca va trebui sa traiesc ceva timp...
        Regrete?...da..regret cati oameni buni am pierdut...regret ca in loc sa alerg cu tine pe cer am ales sa imi petrec timpul printre oameni...si majoritatea m-au dezamagit..povestea vietii mele...regret ca nu am realizat cat de important e sa rad...nu sa admir rahaturi considerate de multi avutii...Sa fiu bogat incepusem sa uit ce inseamna...nici nu imi venea sa te cred cand mi-ai aratat...era atat de simplu, iar eu ma impiedicam in niste iluzii....