Multi de aici nu vorbim destinul...e o limba superioara ce nu putem sa o invatam corect in acelasi timp..noi de aici ne vedem de drumul nostru...ca e al meu sau ca el al tau nu conteaza..ca e al nostru e ceea ce mereu va fi mai important decat orice..Tu stai acolo si ma privesti de pe o fereastra inchisa si imi faci cu mana..ma chemi sa te ajut sa scapi, iar eu vin, sunt acolo, bat in geam, caut ceva mai puternic decat un ciocan simplu sa te scot, sa fii cu mine sa razi, sa glumesti...si nu stiu cum fac, dar mereu reusesc...de fapt o fac pentru ca pentru tine as face orice, ti-as aduce ceva un pic mai puternic decat soarele daca tie iti va fi frig..
Iar eu...ehhhh...eu ma descurc...eu traiesc, o fac cum nu conteaza, supravietuiesc pentru ca ceva de aici ma tine asa cum nimic pana acum m-a tinut, zmeii nu vor sa se lupte cu mine, le sunt simpatic, noi le suntem simpatici, vor sa ma ajute si orice ar fi suntem pe placul lor, pentru ca suntem in lumea noastra..eu...tu....noi...
Au trecut multi ani...prea multi..suntem generatia plictisita de tot...plictisita chiar si de noi..suntem incredibil de seriosi...incredibil de suparati..de ce?probabil multi dintre noi nu ne-am gasit...eu unul te-am gasit pe tine si nu vreau sa te las pentru nimic in lume...iar toate visele mele s-au transformat intr-unul singur...acela in care tu apari..tu m-ai ajutat mult...m-ai ajutat sa continui intr-o lume in care nu mai simteam nimic...m-ai ajutat sa stiu ca exist pentru ceva...iti multumesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu