Hope

E plina zi..de obicei la ora asta incercam usor usor sa imi revin dupa un somn de n ore si sa plec linistit in oras...azi nu am mare chef..azi ma gandesc sa plec..vreau sa scap de monotonia asta in care am intrat de ceva vreme dezamagit de prea multa lume.Privesc asta ca pe un nou inceput..un fel de aventura la care am visat intotdeauna, celalalt vis al meu...primul a depins de mult prea lume incapatanata si egoista si era evident ca nu va putea fi indeplinit..Tu nu ai vrut sa visezi langa mine...tu ai fost mult prea exagerata sa pot ramane..tu prea indiferenta...iar tu o mare pierdere de timp..dar uitasem de mult timp de tine..si mi-e rusine ca am lasat balta ce insemna pentru mine mai totul..fix partile lipsa pe care le aveam,ai reusit intr-un timp record sa le pui inapoi..ai reusit sa compensezi toate rahaturile celorlalti si sa imi redai un pic incredere in voi..realizez ca trebuie doar sa merg mai departe..viata cred ca iti ofera intr-un final ce vrei, dar trebuie sa stii si tu cand e momentul, pentru ca eu am simtit tot timpul ca nu e momentul si am tras ca un nebun impotriva vantului..Am esuat din mirajul corabiei unde ma vedeam capitan pentru ca sincer imi era sila de cum trebuia sa am grija la fiecare pas facut, si nu voiam deloc sa ajung cu ea in locurile pline de oameni-roboti, poate ca ar fi aratat bine in port langa celelalte vase, insa eu m-as sufoca pe taramul celor multi si plictisitori..prefer sa cobor in barcuta de langa si sa fiu exact cum imi doresc, iar ea sa ma sustina fix cum am nevoie..si sa ma duca pe insula pustie de langa..sa ne putem relaxa si facand glume pe seama celor tristi ce roiesc spre nicaieri..vezi tu..daca iti plac banii trebuie ori sa ai noroc imens, ori sa iti sacrifici viata..
  Incepusem sa ma plafonez si sa uit in ceea ce credeam..am mers cot la cot cu voi cat timp ati vrut, dar nimeni nu mi-a impartasit visul.Ideile mele sunt doar niste glume in lumea voastra..eu unul chiar ma vad alergand fericit intr-o calatorie peste mari si tari..Banii pastreaza-i tu in conturi...eu nici macar cuvantul banca nu vreau sa il mai cunosc..pai cum sa nu te plictisesti cand in capul tau ramane aceeasi idee tampita.Tu vrei sa excelezi in aparente..iti doresc in felul acesta o viata plina de oameni aparent ok.Nu pui pret pe suflet, tratezi oamenii ca pe niste nimicuri? cum crezi ca te vor trata ei?Nu cred ca noi oamenii suntem pe pamant sa ne dam mare unul celuilalt cu ceasul nostru de firma sau cu haina pe care am cumparat-o de curand doar sa o port o singura data si sa arat prin asta ca eu sunt cel mai bun...ai principii de rahat...o gandire de rahat..metode de rahat..vise de rahat...
    Am aflat ce inseamna sa simti cum cineva iti ia toate grijile si le arunca intr-un colt unde vor sta acolo atata timp cat acel cineva e acolo..ca o privirea goala si lipsita de griji spre un pod uitat de lume e de cele mai multe ori mai eficient decat statul plictisitor la o masa plina de oameni.Cred ca viata e formata din momente pe care trebuie sa le traim de fiecare data cand avem ocazia.Prezentul e probabil cel mai important moment, trecutul fie ca e bun sau rau tot provoaca rani...viitorul e o necunoscuta..asa ca hai sa lasam trecutul in urma..sa privim viitorul cu liniste si ne bucuram de prezent alaturi de cei ce merita cu adevarat..ignorand oamenii superficiali.
 Niciodata nu am cautat sa fiu sclavul cuiva..m-ati tinut in plasa doar cat a fost nevoie sa imi dau seama ca sunt luat la misto...sau am scapat doar din greseala..oricum nu mi-a placut cum am fost tratat..si doar tu mi-ai aratat ce trebuie sa fac...am crescut alaturi de tine si am ras unul de celalalt cu fiecare ocazie avuta..mi-ai aratat ce trebuie sa fac pentru a fi fericit si ai fost un monstru atunci cand aveam nevoie sa ma puna cineva la punct..toate astea fara a-mi vrea raul...Iti multumesc pentru increderea oferita, pentru visele ce mi le pastrezi intregi, pentru speranta ca lumea poate arata si cum vreau eu cand oamenii de langa sunt altfel decat niste aroganti imbracati la patru ace.Eu plec..o lume intreaga imi zambeste alaturi de tine, ca doar tu m-ai invatat cum se rade cu pofta..imi pare rau de cei dragi pe care ii las alaturi de oamenii de piatra pe aici..imi pare bine ca ma rup de rautatea, indiferenta si de mintile voastre pline de conspiratii.Plec stiind ca atunci cand va veni momentul o sa fii acolo...