Incerc astazi sa insirui toate probleme, pentru ca eu inca sper ca atunci cand le arunci oriunde, chiar si pe foaie ele dispar.Un gand strain, care nu ma cunoaste deloc, imi urla continuu in cap, si imi spune sa le infrunt, pentru ca doar asa le pot invinge, si numai asa pot trece peste...eu ii spun sa isi vada de treaba lui, ca inca nu sunt sigur daca ma cunosc eu destul de bine, mai ales voi criticii mei.Un singur lucru stiu..am incercat din toata inima sa lel infrunt, poate hotararea pe care eu o consider maxima nu e indeajuns pentru a putea razbate, si nici ea, nici ea, nici ea si nici ea nu poate sa ma ajute..doar tu:)..incearca sa intelegi te rog, dar totul nu e asa evident cum pare, si inca odata ascund adevaratele sensuri in spatele unor cuvinte simple, dar de data asta nu de frica de a fi inteles, ci de teama ca acel inteles sa nu fie ignorat...in fine, iar aberez...
Inconjurat de o armata de realitati virtuale incerc sa o gasesc pe cea in care imi am locul meu, insa imi tot doresc sa intru in cea in care nu am reusit sa imi termin rostul.Fara username e totusi imposibil, iar daca mai pui si ca parola e schimbata o sa realizezi ca nu are nici un rost, orice idioat din lumea asta ar realiza asta, insa unul isi impune cu incapatanare sa reuseasca in situatii in care foarte putini incearca, sa nu mai vorbim de reusite.Imi sabotez fiecare sansa la fericire pe care o am, si ma arunc cu capul inainte in autodistrugere..de ce sa imi caut sfarsitul, cand eu am sfarsit deja odata?
Singurul joc pe care l-am adorat a fost unul scurt, cu un nivel final de care nu am reusit sa trec, si despre care mai toti mi-au spus ca e facut astfel incat sa nu il treaca nimeni nicioadata, dar eu incerc.Nu are cum sa nu se termine, trebuie sa fie o chestie oricat de mica sau mare, grea sau usoara pe care sa o pot face, si nici nu vreau sa ma gandesc la faptul ca cineva joaca acel joc in locul meu...nu vreau sa vad pe altcineva cum joaca nivelele trecute de mine, si atat de iubite de mine...am iubit grafica simpla a jocul, textura nu atat de reusita, dar in felul sau excelenta..insa la fel ca toate jocurile...ramane un simplu joc, iar realitatea e altfel...realitatea e o mare...si nici nu vreau sa ma gandesc ca nu am ce sa caut aici.Nici acum, nici maine, nici poimaine...doar ieri!
"I've got soul, but i'm not a soldier"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu