Personificare

Du-te dracu Noiembrie..du-te dracu cu tot cu cerul tau gri pe care decizi sa il arunci peste noi.Sa nu mai vorbesc de toate depresiile induse noua muritorilor.Spui ca traiesti de cand timpul si pamantul si ca faci parte din cei 12 care ne ghideaza viata, si ca fara tine nimic nu ar mai fi la fel..Te urasc, te-am urat chiar si cand aveam ceva de sarbatorit alaturi de tine, chiar si atunci cand mi-ai aruncat in fata o parte din tine ca sa te pot privi de fiecare data cu placere, dar nu a fost asa deloc..nu prea merge cu mita..intr-un final am ajuns sa te urasc si mai mult pentru asta..ai venit de fiecare data zambind smechereste spre noi si ti-ai batut joc in felul tau pana cand aproape toata lumea a ajuns sa nu te mai sufere.Exact ca intr-o poveste penibila de dragoste cand toata lumea te priveste cu incredere si cu sperante, iar tu alegi sa ii dezamgesti rand pe rand fix ca o persoana egoista ce isi doreste sa traiasca tot timpul doar e fericita fara sa isi dea seama ca oferind atata rau celor din jur va fii mai trista ca niciodata.Tu esti fericit Noiembrie? Acum esti fericit cand toti preferam sa iti dam skip? cand noi vrem sa te stergem din memorie..cand esti atat de mic si neimportant..bataia ta de joc asupra oamenilor se rasfrange asupra ta..si nu cred ca te simti foarte bine fara nici un prieten bun..vezi tu Noiembrie, multi au incercat sa conduca lumea prin manevre si tactici murdare, dar intr-un final toti isi vor dea seama..si o sa ajungi sa domnesti intr-un regat in care te afli decat tu.Am observat ca esti un mare mincinos, ca imi indesai povesti ciudate pe gat, iar eu care iau totul de bun incercam sa te inteleg, chiar daca totul parea o gluma proasta, dar fiind prieteni era datoria mea sa iti fiu alaturi..apoi ne-am indepartat..pentru ca nici eu nu mai puteam suporta atatea tampenii spuse de tine, felul tau exagerat de egoist ma face sa te urasc, iar acum actiunile tale imi intaresc ideea despre tine..si nu sunt singurul care observa cat de nenorocit esti.Nu-mi place ca te urasc Noiembrie pentru ca pe vremuri timpul alaturi de tine era frumos, dar cand ma gandesc ce iluzie nenorocita era ma face sa nu mai am incredere deloc in cei 12.Le-ai stricat imaginea si lor..tu cu dorinta ta de a calca oameni in picioare...
    In general nu-mi place sa urasc Noiembrie, dar tu ai intrecut limita, te joci cu mintea noastra crezand ca daca suntem muritori nu ne putem da seama de toate siretlicurile tale.Pe tine nu ma deranjeaza sa te urasc Noiembrie, tu o meriti, si tu nu faci nimic sa arati ca ti-ar parea rau pentru ceea ce esti..Esti un nenorocit manipulator care se hraneste cu deceptiile celor din jur...si iti place la nebunie..D-asta te urasc Noiembrie..din cauza asta te vor ura toti si vei ramane singur fara sa mai ai macar un prieten fals..Imi pare rau Noiembrie dar nimeni nu trebuie sa fie ca tine..nici macar tu..

Intro

Open your eyes wide...we've been dancing this lately a lot, it's time to move..they'll shot us in the most important things..they will wound our wings and then how can we fly away? They will drown our spirit like we used to dry our sadness in beer when everybody was on our backs..The time ran out..we must go, we've hang around too much..and i have a bad feeling.Spread your wings and let them take you on a deserted place full of nature and life..there is our place..this cemetery full of concrete wants to turn us in stone, and i'm not ready to turn empty..not right now..there's a lot going on around, don't be so shelfish.

Nimic

        Ce e viata? Asta e cea mai mare intrebare de filozofi...Si nimeni nu pare ca si-ar fi dat seama de asta..nimeni nu e atat de destept, asa ca de ce as incerca eu sa o inteleg?
      Viata e un rahat, nu penibila, sau nu pentru toti.Cred ca viata doar te arunca...si te lasa sa putrezesti sau sa prosperi..in functie de locul nimerit, sau in functie de geniul fiecaruia, sau doar de noroc..pur si simplu noroc nesimtit..Doar nu cumva crezi ca dumnezeu te-a nascut si te lasa sa suferi aici si sa iti dea un mare premiu cand ai termin...Bravo frate...tu ai suferit smechereste, ai doua sute de galbeni sfinti.Nici pe tine Tzatza nu te cred cand spui ca ne nastem...traim, si apoi, "se stinge becul"...Te bat rau cu gandirea asta!..
     Adevarul poate fi oricum al fiecaruia, insa eu tot sper in al meu.Sper ca cineva ne contorizeaza ca oameni...ar fi urat sa fie chiar atat de crud..sa poti face chiar ce vrei in viata e aiurea.Sa iti bati joc de oameni si apoi sa traiesti ca un rege e aiurea, si istoria ne tot arata ca oamenii "smecheri" au intr-un final parte de ce impart...E vorba de karma? Poate..chiar se poate..dar nu doar atat..si nimeni nu stie...
     Fiecare urmeaza cursul sau..cum crede ca e mai bine..sau ce crede el despre viata..cum trebuie sa fie, ce vrea, ce asteapta..pe mine ma ameteste total..stiu doar ca trebuie sa traiesc..si nu gasesc in a sta blocat intre patru pereti, sau a trai doar pentru tine, sau a trai degeaba un mod de viata, un stil ce trebuie urmat.Simt ca ceva lipseste si ca nimeni nu are de gand sa il puna la loc, ca aici prea multi suferim si prea putini se bucura...si nu e corect...Cum poti sa crezi in biserica atunci cand traim degeaba atat de multi si cand atat de putini traiesc in adevaratul sens al cuvantului?Nu stiu, insa eu am facut altfel de matematica la scoala si  pot sa pun pariu ca am dreptate atunci cand spun ca asta nu e egalitate, daca puneam semnul egal intre ce se intampla in viata eram urecheat maxim in scoala..ori eu sunt fraier, ori cineva de sus a chiulit de la cateva ore de mate..
        Am pierdut atat de multe lucruri incat nu mai am cum sa cred ca ceva poate fi egal..si atunci la ce dracu am ajuns aici? Sa praduim planeta asta? O planeta era in neregula in sistem si cineva a trimis "ierbicid" imediat sa devina la fel de pustie ca toate celelalte? Nu stiu cat de mult mi-ai citit despre ce se va intampla insa eu cred ca am ramas pierdut pe drum ca nu imi dau seama unde e binele din sfarsitul povestii tale..nu te inteleg deloc atunci cand nu esti langa sa imi explici, sau sa imi arati.Povestea ta se transforma intr-un thriller penibil, si stii ca prefer oricum pana si o animatie decat un thriller..
       ......Si continui sa zbori deasupra mea..macar asa mai pot sa visez copilaria de ieri si sa sper in copilaria de maine, ca altfel m-as transforma in seriosul din cosmar..altfel as uita...altfel m-as transforma in nimic...

Triangulum

Regrete? cred ca nu ar trebui sa le avem nu? nu prea e bine sa te gandesti doar la lucrurile rele din viata ta, pentru ca regrete avem cu totii, sunt sigur de asta, si totusi vine momentul cand fiecare ramane fata in fata cu regretele sale...e cel mai bun moment in care iti dai seama cam ce vrei, cam ce ai de pierdut, cam ce mai ai de castigat si mai ales cum sa faci sa castigi ce a mai ramas.Atunci te cunosti cel mai bine.

         Nici nu stiu cam care sunt ale mele, dar stiu ca ma ataca din cand in cand, stiu ca sunt acolo alaturi de vise, incercand sa creeze o persoana mai buna, sa o modeleze si poate sa faca vreodata erou din ea, eroul lor, eroul sau, nu un superman obisnuit cu chilotii peste pantaloni care sa salveze lume multa din fel si fel de situatii.Mai degraba sa se salveze pe el din toate momentele grele, sa stie unde sa se duca si sa nu mai piarda.Si totusi daca te gandesti mai mult vezi ca multe lucruri pierdute nici macar nu te-au interesat vreodata.In acelasi timp insa, te concentrezi din ce in ce mai mult pe acele care te-au deranjat...
        Am incercat toata viata sa vad binele din tot dar cat de mult bine sa vezi atunci cand in fata apar atat de multe probleme si cand vezi ca tot ce iti imaginai tu despre viata e decat un film de amatori cu o nota de rahat  pe imbd..ca pana la urma cam asta e viata obisnuita...o cursa spre un final pe care usor usor nu il mai vedem atat de rau, mai cinic e ca din ce in ce mai multe persoane il vad ca pe o scapare de o lume in care majoritatea nu avem ce cauta..si atunci te gandesti ce e asa de important? ceva trebuie sa fie viata, nu? ca nu esti aruncat aiurea in iadul asta mai mic...si gasesti...gasesti prieteni, gasesti oameni pe care ai vrea sa ii urmezi in viata sau sa fii macar in preajma lor ca acolo te simti bine..nu stiu...poate vrei sa iti gasesti persoana potrivita ,cea care sa te faca sa zambesti incontinuu..chiar daca nu e perfecta...e perfecta pentru tine...
       Cum vrei sa te urmez cand lumina ta e atat de slaba?..cum vrei sa sper la altceva? viata te arunca intr-un pahar si te amesteca bine bine...iar eu sunt atat de ametit incat reusesc sa mai vad doar norul tau cum se plimba pe cer si isi traieste visul...mai vad si seara patru sclipiri dar nu reusesc mai deloc sa le unesc...poate asa printr-un miracol demn de o poveste veche, o sa apari cum ai mai facut-o si alte dati..oricum e nevoie decat de un ranjet sa stiu ca viata merge inainte...cu el sunt obisnuit..imi e sila de toate cele false, e plina lumea de ele, sunt satul de umbrele astea, sunt satul de oameni porniti doar sa se hraneasca din tine si sa te trimita in acelasi colt plictisit...si daca stiam cat de mult o sa imi lipsesti nu te-as fi lasat sa pleci niciodata..ma lipeam de tine chiar daca nu vroiai si astfel ajungeam si eu pe norul ala plin de viata...asa raman sa alerg dupa tine..m-ai lasat in lumea asta de gheata doar cu gandul ca va trebui sa traiesc ceva timp...
        Regrete?...da..regret cati oameni buni am pierdut...regret ca in loc sa alerg cu tine pe cer am ales sa imi petrec timpul printre oameni...si majoritatea m-au dezamagit..povestea vietii mele...regret ca nu am realizat cat de important e sa rad...nu sa admir rahaturi considerate de multi avutii...Sa fiu bogat incepusem sa uit ce inseamna...nici nu imi venea sa te cred cand mi-ai aratat...era atat de simplu, iar eu ma impiedicam in niste iluzii....
           

Sunt in spatele tau...

Sa nu crezi nici o secunda ca m-am pierdut..am ramas doar un pic in spate..m-am luat cu altele si mi-am uitat scopul..o sa te prind de la urma.Nu avem voie sa ratam roua, orice ar fi nu o ratam..vreau sa vedem filmul promis, in locul promis lipsiti de griji. E extrem de usor daca asta e si visul tau.Vreau sa vad cum se straduiesc razele de soare sa te atinga mai mult decat mine..in momentul ala oricum nici macar el nu poate sa ma invinga.Trebuie sa iesim din tipar..si e nevoie de oameni ca tine sa spargem gheata, caci ei vor sa ne ingroape, nu vezi?Ei vor sa le stam alaturi in complot...au decis sa distruga sufletul si trag de noi sa ii ajutam..cat suntem impreuna n-au ce sa ne faca.Si da...am ramas un pic in spate ca atractia e mare, ca pe drum te mai pierzi privind in stanga si dreapta..e usor sa cazi in capcane atunci cand tu ai alta idee despre ce trebuie sa se intample..am fost pacalit de aparente si tras din drumul nostru..tu cum poti sa ramai de neatins? Eu unul inca simt ghearele in spinare..si-mi simt gatul sufocat de coada lui imensa..poate ca daca nu imi aratai drumul inca ma mai zbateam pe nisipul desertului lovit constant de tot felul de miraje odioase, fara mana ta de ajutor poate uitam total ca inca imi doresc sa te vad zambind inocent.
                     E un imens in fata, de ce m-ai lasat sa putrezesc pana acum?De ce nu mi-ai dat doua palme mai devreme sa ma trezesc din amorteala care m-a cuprins, as fi alergat cu totul spre tine lasand toate umbrele de aici sa piara........Sunt in spatele tau acum...te prind de la urma......
                     Am vazut o gramada de lucruri ce nu trebuia sa le vad si am cunoscut raul in mii de forme..uite d-asta imi doresc atat de mult sa te ajung...sa nu crezi nici o secunda ca nu-mi doresc asta..esti probabil singurul lucru ce trebuie urmat..si asa ar fi trebuit sa fie inca de la inceput.Am crezut ca pot intarzia un pic momentul..sa nu vina prea devreme poate nu eram pregatit...poate ca nici acum nu sunt..poate nici tu nu esti inca..sunt sigur insa ca vom ajunge amandoi la destinatie, nu as putea sa las pietrele neatinse si fara dubii nu as putea sa le ating fara tine..mai trage doar un pic de mana mea..o cunosti cel mai bine..offff...nu-mi imaginam ca drumul va putea fi vreodata greu alaturi de tine, dar pana la urma e final..era normal sa fie asa..trebuie sa ne chinuim ca altfel nu ar mai avea farmec.Tu crezi ca noi nu ne-am chinuit pana acum? nu vezi ca viata isi bate joc..nu vezi ca ne trimite in colturi diferite.E normal sa fie greu...nu vezi cati slujitori penibili are viata si cate piedici ne pun ei.Hai sa ne luam viata la pumni, noi trebuie sa o controlam..noi trebuie sa ii impunem drumul..ea isi bate joc..si ea si toti neghiobii de langa..tu nu m-ai dezamagit..te rog nu o face nici acum..tine drumul drept si o sa ajungi..asteapta-ma un pic acolo....sunt in spatele tau.....te prind de la urma.

Hope

E plina zi..de obicei la ora asta incercam usor usor sa imi revin dupa un somn de n ore si sa plec linistit in oras...azi nu am mare chef..azi ma gandesc sa plec..vreau sa scap de monotonia asta in care am intrat de ceva vreme dezamagit de prea multa lume.Privesc asta ca pe un nou inceput..un fel de aventura la care am visat intotdeauna, celalalt vis al meu...primul a depins de mult prea lume incapatanata si egoista si era evident ca nu va putea fi indeplinit..Tu nu ai vrut sa visezi langa mine...tu ai fost mult prea exagerata sa pot ramane..tu prea indiferenta...iar tu o mare pierdere de timp..dar uitasem de mult timp de tine..si mi-e rusine ca am lasat balta ce insemna pentru mine mai totul..fix partile lipsa pe care le aveam,ai reusit intr-un timp record sa le pui inapoi..ai reusit sa compensezi toate rahaturile celorlalti si sa imi redai un pic incredere in voi..realizez ca trebuie doar sa merg mai departe..viata cred ca iti ofera intr-un final ce vrei, dar trebuie sa stii si tu cand e momentul, pentru ca eu am simtit tot timpul ca nu e momentul si am tras ca un nebun impotriva vantului..Am esuat din mirajul corabiei unde ma vedeam capitan pentru ca sincer imi era sila de cum trebuia sa am grija la fiecare pas facut, si nu voiam deloc sa ajung cu ea in locurile pline de oameni-roboti, poate ca ar fi aratat bine in port langa celelalte vase, insa eu m-as sufoca pe taramul celor multi si plictisitori..prefer sa cobor in barcuta de langa si sa fiu exact cum imi doresc, iar ea sa ma sustina fix cum am nevoie..si sa ma duca pe insula pustie de langa..sa ne putem relaxa si facand glume pe seama celor tristi ce roiesc spre nicaieri..vezi tu..daca iti plac banii trebuie ori sa ai noroc imens, ori sa iti sacrifici viata..
  Incepusem sa ma plafonez si sa uit in ceea ce credeam..am mers cot la cot cu voi cat timp ati vrut, dar nimeni nu mi-a impartasit visul.Ideile mele sunt doar niste glume in lumea voastra..eu unul chiar ma vad alergand fericit intr-o calatorie peste mari si tari..Banii pastreaza-i tu in conturi...eu nici macar cuvantul banca nu vreau sa il mai cunosc..pai cum sa nu te plictisesti cand in capul tau ramane aceeasi idee tampita.Tu vrei sa excelezi in aparente..iti doresc in felul acesta o viata plina de oameni aparent ok.Nu pui pret pe suflet, tratezi oamenii ca pe niste nimicuri? cum crezi ca te vor trata ei?Nu cred ca noi oamenii suntem pe pamant sa ne dam mare unul celuilalt cu ceasul nostru de firma sau cu haina pe care am cumparat-o de curand doar sa o port o singura data si sa arat prin asta ca eu sunt cel mai bun...ai principii de rahat...o gandire de rahat..metode de rahat..vise de rahat...
    Am aflat ce inseamna sa simti cum cineva iti ia toate grijile si le arunca intr-un colt unde vor sta acolo atata timp cat acel cineva e acolo..ca o privirea goala si lipsita de griji spre un pod uitat de lume e de cele mai multe ori mai eficient decat statul plictisitor la o masa plina de oameni.Cred ca viata e formata din momente pe care trebuie sa le traim de fiecare data cand avem ocazia.Prezentul e probabil cel mai important moment, trecutul fie ca e bun sau rau tot provoaca rani...viitorul e o necunoscuta..asa ca hai sa lasam trecutul in urma..sa privim viitorul cu liniste si ne bucuram de prezent alaturi de cei ce merita cu adevarat..ignorand oamenii superficiali.
 Niciodata nu am cautat sa fiu sclavul cuiva..m-ati tinut in plasa doar cat a fost nevoie sa imi dau seama ca sunt luat la misto...sau am scapat doar din greseala..oricum nu mi-a placut cum am fost tratat..si doar tu mi-ai aratat ce trebuie sa fac...am crescut alaturi de tine si am ras unul de celalalt cu fiecare ocazie avuta..mi-ai aratat ce trebuie sa fac pentru a fi fericit si ai fost un monstru atunci cand aveam nevoie sa ma puna cineva la punct..toate astea fara a-mi vrea raul...Iti multumesc pentru increderea oferita, pentru visele ce mi le pastrezi intregi, pentru speranta ca lumea poate arata si cum vreau eu cand oamenii de langa sunt altfel decat niste aroganti imbracati la patru ace.Eu plec..o lume intreaga imi zambeste alaturi de tine, ca doar tu m-ai invatat cum se rade cu pofta..imi pare rau de cei dragi pe care ii las alaturi de oamenii de piatra pe aici..imi pare bine ca ma rup de rautatea, indiferenta si de mintile voastre pline de conspiratii.Plec stiind ca atunci cand va veni momentul o sa fii acolo...

Clinic

Si daca nu ai venit ce? Mi-am asumat raspunderea de zeci de ori pana acum...crezi ca ma voi scuipa pe veci singur?Am sarit cu totul acum ceva timp spre tine, dar ai scapat...si orbit de atata dorinta am continuat sa ma arunc spre fiecare miraj ce mi-a aparut in fata...poate ca e randul meu sa ma uit de sus si sa spun ca nu imi pasa de tine.Mi-ai aratat parti diferite ale problemei, dar de fiecare data am ajuns la un rezultat de rahat, dezamagit de timpul pierdut cu fiecare punct in parte...Imi e sila...imi e sila de lumea asta usoara...
               Imi e sila de adunatura de haine si fite pe care mi le bagati in cap zi de zi, nu vreau sa continui alaturi de copii fidele ale lui Gigi Becali...mi-ati fost de ajuns voi...mi-ati demonstrat ca viata e o aruncatura de zar si cine are noroc merge mai departe, cine nu, stagneaza...
               Balaurul cu trei capete e in continuare obsedat de mine...sau eu de el...oricum tot nu ma va lasa...ma simt ca in basmele lui Creanga de fiecare data fiind nevoit sa inving monstrul..insa am realizat ca daca el ma vrea mort nu are nici un rost sa incerc sa il conving ca putem fi prieteni..du-te dracu'!
               Imi chem copiii acasa...degeaba au strajit la usa ta..nu vrei ajutor, incetez sa ti-l mai ofer...nu-l meriti.
             Problema e ca pe zi ce trece imi scade speranta ca voi da de tine..si pe zi ce trece te gasesc in forme din ce in ce mai urate...in siluete ce ma fac sa tremur noaptea...din inger usor usor te transformi in demon si eu unul am fost crescut sa cred ca binele invinge raul...nu vreau acum sa cred ca ideea asta e calea stramosilor nostrii de a mentine speranta..nu vreau sa cresc langa tine asa..nu vreau deloc sa imbatranim in felul asta..mi-ai promis incontinuu binele si m-ai rugat sa iti raman alaturi mereu..dar tu de ce incerci sa evadezi de fiecare data...de ce vrei sa ajungi ca ei? de ce urmezi turma? am avut incredere in tine prima oara si am sperat ca sari peste ei...ca esti mai desteapta...ca am ales cuvintele bune cand te-am invatat..dar degeaba...a doua oara nu am avut decat de sperat, dar erai deja schimbata...a doua oara nu am avut incredere ca voi reusi sa escaladam Machu Pichu impreuna...doar stii cat de mult imi doream asta...insist sa refuz sa cred ca pentru a continua sa fiu fericit trebuie neaparat sa ma trezesc asa intr-o zi de 11 si totul sa iasa asa cum vreau, dar cu ce folos daca intr-un final tot nu reusesc sa iti arat cine sunt, si cu ce folos daca tu nu ai tupeul sa mergi cu mine...si cu ce folos daca peste ani ai chef sa iti incerci norocul?..cu ce folos daca esti un om de nimic....?

Abandon

Simt ca trebuie sa fug de aici cat mai repede...ca trebuie sa scap cum pot de inchisoarea asta..Tintuit intr-o viata pe care nu o doresc nimanui, plictisit de aceleasi persoane rele, aceeasi oameni de rahat cu mii de fete..aceeasi inapti care nu sunt in stare sa ignore toate "sfaturile" venite din mintea monstrilor prefacuti  ca ne vor binele...nici un sfat nu e prea bun daca nu e gandit de tine...majoritatea nu dau doi bani pe problemele tale...nu ai fost in stare sa rezolvi din ele si nici macar nu ai vrut ajutor si ai decis ca cel mai bine e sa asculti, si distrugi astfel fara macar sa contientizezi...nu credeti ca ascultam prea mult de "prieteni"? vezi tu,asta e diferenta..am fost in stare sa ignor 20 de persoane care imi spuneau sa fug cat mai repede..dar am decis sa ii aleg pe cei trei si sa pun in fata ceea ce imi doream cu adevarat,pacat ca pentru a iesi si bine ca de fiecare data a trebuit sa depinde si de alte persoane, iar eu unul prefer sa nu mai am incredere in nimeni...nimic bun nu a venit din increderea acordata..mai degraba e la moda sa inseli, sa minti, sa iti bati joc.Nici nu va mai cunosc..va transformati pe zi ce trece lasand la o parte moralitatea.
Pana acum vedeam lumea ca pe un grup de oameni ce isi intind mana unul celuilalt atunci cand e nevoie de ajutor si se scot din groapa pentru simplu fapt ca asa e bine.Realizez trist acum ca de fapt lumea asta e un grup de oameni ce alearga alti oameni care la randul lor alearga pe altcineva sa ii doboare cat mai repede.Ca sa fiti buni nu trebuie neaparat sa dobori pe cineva, iar tu ca ai ramas in picoare esti mai smecher, mai degraba as fi de acord ca trebuie sa te ridici tu peste ei..nu sa ii impingi in pamant, dar se pare ca toate chestiile rele sunt mai usor de manevrat.De ce sa ma chinui sa fac o fapta buna, cand pot foarte lejer sa fac imediat o fapta rea, asa suna mai nou filozofia omenirii.Hai sa ne batem joc, care o face mai bine ala a castigat.Din nou...duceti-va dracu!Nu vreau sa iau parte la concursul vostru..va rog sa ma ingorati si poate raman pe afara, poate undeva mai sunt "nebuni" care nu vor sa participe.Nu vreau bani, nu vreau masini nu vreau case cu 70 de etaje, pe astea le las sa va bateti voi pe ele..eu caut oameni..caut caractere..din pacate nu stiu cat succes voi avea..oamenii te pacalesc, zabovesti pe langa atata timp cat sa ii consideri parte din tine si apoi se rup.De ce? Habar nu am..nici nu cred ca ma intereseaza..
Am ajuns la tine..nu am fost niciodata cel mai bun la treaba asta, dar cred ca am incercat mai mult decat era cazul sa trec linia de sosire..cursa? normal una cu obstacole..toate sunt la fel..a trebuit sa sar peste sute de garduri sa intru in mii de gropi..ai spus ca tu nu poti..ca e prea sus pentru tine si ca asa esti..nu te poti transforma intr-o atleta, dar tu crezi ca eu m-am nascut asa?am incercat sa vin in spatele tau sa imping..cu toate ca ceilalti concurenti treceau pe langa noi cu viteza luminii..nu prea mi-a pasat de ei..eu am vrut sa terminam neaparat.Din pacate aici au intervenit si spectatorii care strigau in gura mare sa o lasam balta, probabil ti-a fost prea frica sa nu ne facem de ras sau probabil ai vrut sa incepi alta cursa..sa schimbi echipa..e trist sa dezamagesti pe cineva care are toata increderea in tine...e foarte trist sa descoperi ca coechipierul tau e schimbat cu totul..si iti pui intrebarea daca tot timpul a fost asa, iar tu obsedat de aurul olimpic ai omis tot ceea ce transforma echipa.Noi trebuia sa concuram cu altii, nu intre noi.E trist sa vezi ca cei cu care alergai de placere inainte nu sunt deloc asa, si e foarte urat sa iti dai seama ca tot antrenamentul si toate cursele de pana acum au fost un miraj.Refuz sa cred asta...refuz sa cred ca noi oamenii suntem astfel.
Am auzit mai nou ca vreti neaparat sa stiti cum ma simt..daca imi e aiurea...daca regret.In mod obisnuit v-as spune sa va vedeti de treaba voastra..dar tin sa explic ca nu stiu cum ma simt fata de cursa, aurul poate fi obtinut oricand...deci nu e nimic pierdut.Inca nu stiu ce sa cred despre echipa..sunt socat de diferenta enorma dintre linia de start si finish..nu pot sa cred decat ca ai lasat specatatorii sa iti intre in minte..nu-i nimic.
Cat despre cei care inca vor sa afle detalii despre mine..intrebati, nu ma feresc de nimic..am invat sa nu imi fie frica de absolut nimic, insa nu pot sa nu fiu deranjat de rautatea voastra..Asa ca astept intrebari daca aveti...daca nu..incetati sa vorbiti despre ce nu stiti.

Fraiere

Am avut toata viata impresia ca daca faci bine esti rasplatit cu bine si daca faci rau vei inghiti la rele cat nu poti duce, acum nu stiu ce sa mai cred.E un haos total in capul meu legat de ce ar trebui sa insemne viata.Poate ca suntem trimisi aici sa experimentam, dar daca experimentam aici, unde trebuie sa punem in aplicare tot ce invatam?..daca invatam ceva intr-un final.Eu unul am invatat atat de multe, insa de fiecare data destinul mi-a tinut sa imi demonstreze ca nimeni nu se ghideaza dupa nici un fel de regula si ca doar el e cel ce mai arunca din cand in cand cate o pedeapsa..pacat ca unii isi iau putin mai multe peste ceafa, iar altii scapa basma curata...si sincer toata ameteala asta m-a facut sa ma simt un pic rau.Te dai intr-o tiribomba, cand cobori simti cum te ia raul...cam asa sunt eu, dupa o cursa de multi ani de cunostinte sa aflu ca de fapt nu am invatat nimic.Sa nu faci rau nimanui nu inseamna sa nu primesti rau, inseamna ca esti un fraier care doar le inghite.Am invatat ca daca esti cocalar sau pitipoanca, esti in mare regele lumii, figurile si betele adanc plantate in dosuri aduc numai beneficii si ca a urma turma e la mare moda..sa alergi dupa bani nu mai vorbesc..e sportul numarul unu mondial.Cam astea sunt concluziile la care am ajuns eu dupa calatoria mea, si e trist, e extrem de trist cand te gandesti ca trebuie sa suportam regulile ca mod de viata si e mai urat cand altii in care aveai incredere te dezamagesc fix pentru aceste idei pe care le-am explicat mai sus.Revenind la bani..imi vine sa va strang de gat cu mana mea cand vad ca sunteti dispusi sa calcati pe cadavre doar pentru a avea o haina in plus intr-un sifonier oricum prea aglomerat..pentru o masina in plus intr-un garaj care deja e mult prea ocupat..pentru o camera in plus intr-un palat nesimtit care contine deja sute...Cand o sa observati penibilul din situatiile astea?Cand o sa vedeti ca devenim roboti lipsiti de orice sentiment si capabil sa ne distrugem unul pe celalalt fara nici un pic de parere de rau.Am facut si rele destule ca nu e nimeni un sfant, si am si primit destule..numai ca nu simt corectitudinea asta si in alte parti si ca balanta lipsa de egalitate ma faci sa o iau razna.M-am plictisit sa vad aceeasi oameni smecheri de fiecare data, facand boacana dupa boacana, de fiecare data mergand fara nici un stres sau pedeapsa mai departe, si aceeasi fraieri facand din ameliorarea situatiilor un fel de obiectiv personal.sper ca lipsa asta de corectitudine sa fie doar in mintea mea si destinul sau cine e acolo sus sa nu fie un nesimtit si sa ofere tuturor din toate.In oameni mi-am pierdut increderea ca ar putea face ceva bun..am tot sperat dar degeaba..noi ne luam capul unul altuia si zambim cu o lejeritate incredibila.Sunt plictisit sa tot sper in ceva mai bun...dar in hora voastra penibila tot nu intru.Duceti-va dracu!

Altceva

Am promis ca eu nu o sa cad, ca eu nu voi fi inghitit si ca nu voi ajunge doar o alta persoana ce infrunta zi de zi banalitatea, ca o sa ajung sa fac, sa vad, sa cunosc.Ma vad din ce in ce mai aproape de o limita imaginara a sufletului, gasind din ce in ce mai rar motive de a continua.Ca de fiecare data incerc sa imi descarc frustrarile aici, dar parca nici eu nu vreau sa ma aud.Totusi e un sentiment ciudat de dezamagire interioara in momentul cand stii cat de multe exista si cat de infimi suntem ca persoane, cat de putin contam.Astept de ceva vreme sa ma loveasca o fericire completa din care sa nu mai ies niciodata si incep sa imi dau seama ca de fapt nu e posibil asa ceva decat intr-un vis ratacit de duminica dimineata, ca doar duminica e ziua pe care eu unul o urasc cel mai mult, ziua care din punctul meu de vedere te pune cel mai mult fata in fata cu viata.Ziua care ar trebui sa fie cea de odihna pentru mine este una in care vad defectele si neimplinirile, e ziua in care in acea presupusa relaxara realizez cat de putine lucruri am facut, cat de multe vise ratez pe zi ce trece si ma intreb de ce se intampla asta.Lasand la o parte firea mea nemultumita chiar si atunci cand are in fata paharul plin, tot consider ca majoritatea dintre noi ne ratam fericirea in sistemul impus de altii si imbratisat cu atat de multa naivitate de noi.
Sunt nesatisfacut de mii de lucruri, in primul rand de mine, de faptul ca am foarte multe moduri de a trai in cap, insa impins de circumstante si ignorand total idealurile mele, continui un mod de viata strain, unul pentru care nu am crescut, unul pe care l-am urmat orbeste crezand ca asa trebuie sa fie.Imi dau seama ca alegerile sunt cele mai importante, si as alege sa schimb multe daca nu ar fi tarziu sau daca ar depinde numai de mine.
Sunt nervos pe miile de interdictii morale impinse tot mai des de o lume in continua dezvoltare, pe sutele de scuze pe care mi le imping in creier doar pentru a ma simti mai bine cateodata, pe zecile de nopti pierdute imaginandu-mi cum ar fi daca, si pe o singura persoana..pe mine.Sunt nervos pe mine pentru ca nu stiu cum sa ma ridic peste si ca nu am invat cum sa imi ghidez viata fara sa privesc si sa ascult in stanga si dreapta.Ma urasc uneori cand imi pasa, pentru ca probabil daca nu dadeam doi bani pe nimic si imi vedeam doar de ale mele eram intr-o postura mai buna, daca nu priveam catre lume, poate aveam destul timp sa privesc la mine.Si mai mult decat atat sunt constient ca daca o sa continui o sa am si mai multe dezamagiri pe viitor, insa plictisit de drumul de pana acum sunt sceptic.
Intr-o zi o sa spun stop, sunt sigur, nu sunt persoana care sa inghita la nesfarsit, poate atunci cand voi fi nevoit sa imi transform viata voi tine cont de importanta si ma voi rupe de tot ce m-a obligat pana acum sa aleg ce trebuie.De data asta o sa aleg ce vreau si nu ce trebuie.Vreau ca imaginile ce apar uneori chiar si in visele cu ochii deschisi sa sparga un pic bariera si sa treaca la realitate.Sunt constient ca e necesar sa le ajut sa iasa, asa ca echipat cu ciocanul astept momentul oportun, astept sa aud crapatura ce imi va permite sa sparg acea bariera.
Sunt satul de oamenii care te fac sa iti pierzi timpul dupa ei, care nu rezista prea mult pana isi arata latura egoista si din pricina carora vom ajunge sa ne mancam intre noi.Oare ce inseamna sa fii cu adevarat aproape de cineva? sa ii razi in fata la glumele prostesti? sa accepti un sarut cand il arunca cu disperare cautand afectiunea pierduta cu ceva timp in urma? sau poate inseamna sa alergi cu disperare spre idealul de rahat pe care il speri?Nu sunt sigur ca am dreptate dar in nici un caz nu inseamna sa iti cladesti pe spinarea si suferinta altora o viata.Invat pe zi ce trece ca increderea nu duce nicaieri, ca de fapt nu ar trebui sa exista intr-o lume condusa doar de ideea cu cat lovesti mai tare cu atat esti mai smecher.Balanta din mine m-a invatat tot timpul sa imi vad de treaba mea si sa evit cat mai mult sa fac rau..nu sunt sigur ca am reusit, dar macar incerc, voi va bateti prea mult joc.Poate intr-o zi o sa va saturati sa impingeti cutite in spinare, poate odata o sa ajutati pe cel de langa tine sa scoate un cutit din spate, sau poate ca roata aia imaginara chiar exista, si macar o sa primiti cutitul de care aveti nevoie ca sa va treziti, sa mai lasati egoisimul ala intr-un colt in camera.
Am mers pe atatea cai incat usor usor incep sa uit experientele invatate..oricum tot ce am avut pana acum in fata a fost o carare incheiata cu un zid imens peste care nu am fost lasat niciodata sa trec.Am sperat de fiecare data ca se intampla asta pentru ca trebuie sa merg prin alta parte, dar cand se intampla asta si in fata vad tot limite pe care nu sunt lasat sa le trec.M-am gandit sa intru cu tancul in ele..sa le daram, dar ce rost ar avea daca trisa? nu vreau sa am nici un drum fortat..multumesc frumos destinului pentru inca o cioaca de rahat si merg inainte, ca am invatat eu undeva ca asa fac oamenii, mai degraba ca sunt nevoiti sa o faca, fortati de alti oameni care eu chef de cioace, pana la urma viata devine o adunatura de cioace nesimtite create de persoane goale pentru a umple golul lor, dar de ce nu intelegeti ca o durere nu o acopera pe alta, sau ca e nevoie de multa munca pentru implinire?
Am ajuns sa cred ca idealul meu in viata e sa gasesc persoana care e cu adevarat curata..care nu ascunde, nu se ascunde dupa niste geamuri fumurii, care are tupeul sa arata exact cine e, care nu are nevoie de doua personalitati pentru a crea una, care nu accepta sa alunece pentru ca nu e un nenorocit slinos, care va fi acolo cand voi avea nevoie mai mult si care atunci cand ma voi indoi de ea sa imi arate incredere. Multi ati dezamagit penibil.

Simple Intro

Oh..man, i fucking hate when it came to this.When even the weather outside is so grey, bringing you on you're knees.Please say that you feel the same sometimes.You wake up, with no damn clue regarding you're future.You're mood is down, and to ask somebody to understand is useless, because even you can't understand yourself, or maybe it's because asthenia is getting near, or maybe i'm just crazy, i have no clue.The point is i'm not going anywhere,and i never thought i won't do cool stuff when i'll be this age.But here I am, trapped between four walls, without motivation to go and make a simple sandwich..hoping every single day something will change, and then I and my closest friends can say we are living our dreams.But whe were born in hell, and we are stuck here as long as it takes for our ambitions to die.Thank you destiny, you did your job very well today...and i....I just hope i will not end up right here when all of this will be gone.