E tarziu….la fel ca in ultimul timp nu prea reusesc sa adorm atunci cand as vrea…si probabil la fel ca zilele trecute maine ma voi trezi exagerat de tarziu….aaa….nu…maine plec, deci trebuie sa ma trezesc un pic mai devreme, dar nu va gandit ca asta ar insemna 8-9, un pic mai devreme inseamna 11 …vine sesiunea acum si o sa ma trezeasca rau de tot la realitate cu somnul.
Motivul pentru care insir cuvinte aiurea din nou pe aici este ca in noaptea asta am observat ca viata merge inainte si ca ea trebuie sa mearga inainte orice ar s-ar intampla, si stau sa ma gandesc daca pana acum nu a mers…ba da cred ca a mers dar nu mi-am dat seama.Totusi, de ce simt ca ma scufund in monotonia multimii? Cred ca cinismul lumii moderne nu lasa loc nimanui sa respire, si doar cei foarte priceputi reusesc sa scape.Cand aud, sau cand vad pe cineva pe la televizor caruia sa ii reuseasca aceasta evadarea, ma bucur gandindu-ma ca momentul meu e aproape, dar apoi imi trec fel si fel de tampenii prin cap, si chestia care ma deranjeaza cel mai mult e ca m-am gandit bine de tot si nu cunosc pe nimeni care sa fie foarte fericit cu ceea ce face, sau nu cunosc pe nimeni care sa fie fericit in modul in care imi doresc sa fiu si eu la un moment dat..ehh..aiureli..
Ma ingrozeste gandul ca poate nu voi reusi niciodata sa fiu cu adevarat liber, ca peste 10-15 ani voi avea aceleasi nemultumiri ca si acum, si sincer nici macar nu vreau sa ma gandesc ca s-ar putea intampla asta.Cred ca exceptand perioada evului medi, toate celelalte sunt cu mult peste perioada moderna, eu unul cred ca suntem mult mai cenzurati acum decat in anul 0, spre exemplu. Cred ca era mult mai usor sa iti urmezi visul atunci decat acum.Trebuie sa iti asumi milioane de riscuri ca sa speri la ceea ce iti doresti.
Nu stiu, probabil sunt influentat acum, si sper ca asta sa fie adevaratul motiv al pesimismului meu.In noaptea asta am citit o chestie care m-a socat in sensul bun, m-a facut sa sper si sa merg inainte, am vazut ca oamenii nu sunt totusi o specie pierduta, si ca mai sunt persoane care gandesc asa cum trebuie sa gandeasca, numai ca din ce vad sunt putini.M-am gandit odata, inspirat fiind, ca daca nu o sa mai fiu fericit aici o sa o caut in alta parte, si momentul ala a venit, numai ca, asa cum am mai spus, lumea din ziua de azi nu te ajuta sa o iei de la zero, ba mai mult iti pune si mai multe probleme in cap..
Acum totusi cred ca totul e in regula,sunt in continuare dezamagit, lasat singur si lipsit de vlaga, dar exceptand prima chestie, celelalte sunt din vina mea, asa ca nu pot sa fiu suparat si nici nu pot imputa asta cuiva, deci asta inseamna ca daca imi vad de treaba mea asa cum trebuie pot sa fiu 66,66% mai bine decat acum, cat despre dezamagirea de 33,33%, ehhh…moldova nu a fost niciodata taramul meu preferat, ma multumesc cu Londra, sau casa cu peluza, chiar si luminile zapacite din orasele insomniace ma fac mai fericit, si inchei in felul acesta, realizand ca sunt mai norocos decat as fii crezut, si ca lucrurile bune vor aparea doar daca eu vreau sa apara, si chiar trebuie sa incep sa imi doresc.
marți, 9 februarie 2010
Eyes Open
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu