-Buna!
-Cu mine vorbesti?
-Dap…sper ca vrei sa vorbim, macar asa daca altfel nu putem macar intr-o idee uitata undeva intr-un colt prafuit de vis, vis ciudat, parca un fel de flash-uri continue.
-Cred ca inteleg ce vrei sa spun…
-Da?Chiar intelegi? chiar vrei sa vorbesti cu mine?
-Da, ma gandesc ca, as putea intelege mult mai multe daca as sta de vorba cu tine,ma gandesc ca asa pot afla lucruri doar banuite,iar tu, chiar daca nu te cunosc asa bine, imi poti lamuri multe chestii.
-Sincer,sunt un pic uimit, nu credeam ca voi avea aceasta sansa vreodata, sti de fapt nici nu stiu ce sa iti spun cum sa iti spun..
-Dar de ce esti asa agitat?stai linistit, nu e nici o problema spune exact ce simti.
-Ma tem ca lucrurile chiar daca vrem sa vorbim deschis, nu pot fi deschise, ideile raman idei pentru ca asa sunt si sunt sanse mari sa moara idei, iti trebuie un curaj enorm sa-ti poti deschide ideile.Se spune ca omul care vede ideile este un om nebun.Chiar trebuie a fi nebun pentru a putea intelege?
-…ufff.Nu stiu ce sa zic, de ce ai vrut sa vorbesti cu mine daca nu poti sa te deschizi in fata mea?
-Pentru ca speram sa am curajul ala despre care vorbeam..Daca vrei sa fi alaturi de mine sunt sigur ca sti ce vreau, sti ce spun, chiar daca spun prostii, sti ce gandesc, ce iubesc, ce simt, ce vad..Daca vrei sti totul despre mine.
-Dar acum noi ce putem face?Nu pot sta alaturi de tine aici pe aceste scari, in acest decor de vis, pe acest camp de toamna prafuit.
-De ce? de ce nu poti ramane cu mine?sti ca eu asta vreau…
-Ramane sa te pot intelege mai bine pentru a iti putea descifra misterul.
-Dragostea e un mister, asta e farmecul ei.
-As vrea sa raman cu tine, insa nu pot, facem parte din lumi diferite.
-Prostii…
-Imi pare rau..raman alaturi de tine cu gandul, sperand ca in curand curajul sa il am eu si pot fi alaturi de tine fara sa imi pese…sti de fapt as vrea sa vedem amandoi acel orizont
-Speram sa spui asta,si sper sa nu ma uiti…
“Astfel cei doi, plecara in directii opuse, parasind decorul de vis, intorcandu-se la vietile lor simple si deprimante, fiecare sperand ca odata, cat mai curand, vor putea sa aduca subiectul acelui vis in vietile lor triste…”
I’ll see you soon…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu