Vis

E dimineata, raza aia nesuferita de soare se incapataneaza sa imi intre in ochi cu toata opozitia perdelei.Ma doare spatele un pic nu am dormit prea bine, asa e la munte…Ies cu ochii pe jumatate deschisi afara…pustiu…nimeni si nimic in jurul meu, doar oameni placuti, prieteni, in rest nimeni.E frumos aici, ma gandesc sa raman aici..Iarba are o culoare atat de verde incat poti jura ca veredele cunoscut pana acum era murdar sau spalacit.Aerul e foarte curat aici, normal aici nu sunt fel si fel de tampenii care sa il polueze, nu? Inauntrul cabanei nu e nimic, decat un pat, o masuta, si un radio la care canta numai si numai Coldplay…E placut sa te intinzi pe iarba si sa privesti cerul fara nici o suparare in minte, nici macar una, nimeni care sa te intristeze si sa te faca sa visezi la alt loc ideal.Cerul bineinteles e plin de nori mari,albi si pufosi.E veselie in jur,fiecare se intelege perfect cu fiecare, facand timpul sa treaca repede cu fel si fel de jocuri tampite…dar de ce sa treaca timpul?Lasa sa stam aici cat mai mult,iar orasul si a sa Cutie a Pandorei, sa ramana doar un cosmar, de care am scapat foarte repede, doar deschizand ochii.Seara se lasa incetul cu incetul, o adiere racoroasa se instaleaza incetul cu incetul, nu ne pasa, ne luam un hanorac pe noi si gata, trece si frigul:D.Ne adunam toti in jurul focului, radioul l-am luat cu noi, nu ne saturam niciodata de Coldplay:D.Mai trece timpul si incepem a spune basme, legende si povesti de groaza menita parca sa ne apropie mai mult, ca intr-un final sa ne transformam intr-un maldar de persoane adunate una langa celalalta de frica vreunei rautati din povesti.Atipim…inca o data e frumos, sa adormi privind stelele e excelent, aici sunt cele mai multe stele din lume, pe acest cer…:D.Intr-un final somnul pune stapanire pe noi, nu-i nimic maine va fi la fel…si la fel…si la fel…

I’ll see you soon…